Daca Parlamentul nu reuseste sa adopte, in cel mult sase saptamani, legea pensiilor, a salarizarii unitare si pe cea a bugetului, asa cum a cerut FMI, acordul cu Fondul ar putea fi pus in pericol. Primele urmari ar putea fi cresterea cursului si scumpirea creditelor luate atat de catre stat cat si de catre populatie de la bancheri. Pe termen mediu costurile totale ar putea ajunge si la cateva miliarde de euro, din deprecierea leului, scumpirea creditelor si neincasarea transelor de la FMI si CE. Mai mult decat atat, nerespectarea limitei de timp ceruta de FMI va afecta si viitorul acord, care ar trebui negociat in ianuarie.
"Eventuala blocare, chiar si pentru scurt timp, a acordului cu Fondul va nelinisti si mai mult investitorii, care vor pune, inevitabil, presiune pe deprecierea cursului. BNR are rezerve record insa ar putea decide sa dea un semnal, sa arate pisica, si sa lase leul sa cada pentru a arata populatiei, asa cum a facut-o si cand s-a anuntat majorarea TVA, ce se intampla cand politicul isi bate joc de economic", ne-a declarat un dealer. El a precizat ca si dobanzile vor creste, pentru ca Romania va fi considerat un stat mult mai riscant "fara FMI alaturi care sa-i sufle in ceafa Guvernului".
Statul are oricum probleme cand vine vorba despre costul imprumuturilor. Dupa jumatate de an in care Ministerul Finantelor Publice a refuzat sa se imprumute, in lei, de la bancheri la dobanzi de peste 7% pe an, trezorierii nu au avut de ales si au cedat in fata bancilor. Statul a imprumutat luni un miliard de lei de la bancile locale la un randament mediu de 7,07% pe an. Emisiunea de certificate de trezorerie cu scadenta pe un an a inclus insa si bani luati la o dobanda de 7,3% pe an, mult peste pragul de 7% la care Ministerul Finantelor a tinut atat de mult pana acum.
In primele noua luni ale acestui an statul a platit bancherilor 1,22 miliarde de euro sub forma de dobanzi, in crestere cu 21% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Sursa: gandul.info